Este traseul care definește Rimetea: urcă din centrul satului pe creasta calcaroasă care se ridică la peste 600 de metri deasupra caselor albe, până pe vârful Piatra Secuiului (1.129 m). De sus vezi întreaga depresiune, Colții Trascăului în față și, pe vreme senină, culmile îndepărtate ale Apusenilor. Nu e un traseu lung, dar diferența de nivel se obține pe o distanță scurtă, deci urcarea este susținută aproape tot timpul.
Punctul de plecare
Traseul începe de la baza Salvamont, la marginea de est a satului. Din centru, o iei pe strada Kis, treci pe lângă Moara de Apă și ajungi în câteva minute la punctul Salvamont, de unde pornesc marcajele. Se poate ajunge cu mașina până acolo, dar ulițele sunt înguste — e mai bine să parchezi în centru și să mergi pe jos, așa vezi și casele tradiționale.
Urcarea pe cruce albastră
Primele 20 de minute sunt lejere: poteca traversează pajistea pe o pantă lină, iar priveliștea peste sat se deschide rapid. Odată ajuns la baza stâncilor, urcarea devine abruptă și apar pietrele, apoi grohotișul. Aceasta este partea solicitantă a traseului și ține până aproape de creastă. Înainte de urcarea finală ajungi pe un mic platou, locul potrivit pentru o pauză.
Vârful și creasta
Din platou mai ai circa 10–15 minute până pe vârf. Creasta este deschisă, fără umbră, iar poteca nu e întotdeauna evidentă — marcajele sunt vopsite din loc în loc pe pietre. Dacă mai ai energie, poți continua pe creastă spre nord, către Colții Trascăului (1.113 m), pe o potecă mult mai lejeră decât urcarea.
Coborârea pe bandă roșie
Majoritatea drumeților coboară pe alt marcaj decât cel de urcare, și pe bună dreptate: coborârea pe grohotiș este obositoare pentru genunchi și, în weekend, poteca îngustă se aglomerează. Întoarce-te de pe vârf până la platou și caută marcajul bandă roșie, vopsit pe o piatră, care te trimite în jos prin pădure. Coborârea este abruptă, dar pierzi altitudine repede și ieși direct în sat.
Merită să știi
Traseul se poate parcurge tot anul, dar iarna necesită experiență și echipament potrivit. Pentru începători rămâne un traseu de dificultate medie — nu prin lungime, ci prin panta susținută și porțiunile de grohotiș. Dacă nu ajungi până pe vârf nu e nicio problemă: priveliștea devine spectaculoasă la doar 20 de minute deasupra Salvamontului.